Sărăcia energetică și consumatorul vulnerabil. Evidențe din România și Europa

Centrul pentru Studiul Democrației (CSD), think tank fondat în 2006 de Facultatea de Științe Politice a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a examinat în perioada martie-noiembrie 2017 subiectul sărăciei energetice și consumatorului vulnerabil din România și Europa, într-un proiect de cercetare susținut de Enel România.


COMUNICAT DE PRESĂ


  • In România, 20% din gospodării sunt afectate de sărăcie energetică
  • Măsurile de combatere a sărăciei energetice sunt insuficiente și ineficiente
  • Redimensionarea și simplificarea ajutoarelor pentru încălzire, îmbunătățirea eficienței energetice și măsurile nonfinanciare ar reduce incidența acestui fenomen

Sărăcia energetică, înțeleasă ca o problemă de suportabilitate a facturii, dar și ca acces deficitar la mijloace moderne de asigurare a confortului în locuință, este un fenomen răspândit la nivelul Uniunii Europene, România fiind cu precădere afectată. Sărăcia energetică este un factor important de marginalizare socială, iar lipsa de suportabilitate a facturii sau de acces la forme moderne de energie generează obstacole în parcursul educațional și socio-economic al comunităților.


În UE măsurile pentru protejarea consumatorilor vulnerabili variază de la limitări asupra deconectărilor pentru neplată, la tarife sociale, exceptări de la anumite componente ale facturii, beneficii sociale prealocate pentru plata facturilor cu energia, dar și consiliere gratuită asupra modalităților de economisire a energiei. În România, singurele remedii aplicate pentru protecția consumatorilor vulnerabili sunt cele financiare, de cele mai multe ori subdimensionate, sub forma ajutoarelor de încălzire sau a tarifului social la electricitate. În schimb, cel de-al Treilea Pachet Energetic elaborat de Comisia Europeană recomandă intervenții prin măsuri integrate: măsuri financiare, nonfinanciare și de eficiență.


Punând cap la cap date din diferite surse sau aplicând indicatori de măsurare a sărăciei energetice utilizați la nivel european, estimăm că peste 20% dintre gospodăriile din România se află în sărăcie energetică, în timp ce ajutoarele de încălzire ating aproximativ 5% dintre gospodării.


Mai mult, suma totală acordată pentru ajutoarele cu încălzirea este de sub 0,5% din totalul bugetului pe 2017 al Ministerului Muncii și este în continuă scădere. Peste jumătate din numărul de ajutoare acordate sunt sub 15 lei/lună, cheltuiala administrativă cu acordarea beneficiului fiind, cel mai probabil, mai mare decât ajutorul.


O altă formă a sărăciei energetice o reprezintă lipsa accesului formal la electricitate. Conform unor estimări din raport, luând în considerare numărul locuințelor neelectrificate, pe cel al locuințelor ridicate fără autorizație (care nu pot fi conectate de operatorii de distribuție) și datele privind pierderile de rețea și consumul propriu tehnologic, aproximativ 460.000 de locuințe din România (7% din totalul locuințelor) nu au acces sau au acces informal la electricitate.


Ancheta din teren a demonstrat că citirea facturilor la utilități se limitează la suma de plată, majoritatea celor intervievați având dificultăți în a-și estima propriile nevoi financiare în gospodărie, cu atât mai puțin consumurile sau cheltuielile cu energia. Consumatorii vulnerabili intervievați se arată însă deschiși spre a fi consiliați, inclusiv datorită faptului că prioritizează plata facturilor la energie față de orice alte cheltuieli în gospodărie


Cercetătorii CSD concluzionează că autoritățile trebuie să redimensioneze semnificativ ajutoarele cu încălzirea, ca măsuri de de protecție socială pe termen scurt, ținând cont de cuantumurile extrem de scăzute ale acestora și de slaba țintire a populației vulnerabile. Complementar, trebuie realizată o tranziție către măsuri nonfinanciare și de îmbunătățire a stării locuințelor și eficientizare a consumului. Sub coordonarea ANRE ar trebui elaborat Planul Național de Acțiune privind sărăcia energetică impus de legislația europeană încă din 2012. Procedurile pentru acordarea ajutoarelor de încălzire trebuie simplificate atât din perspectiva solicitantului, prin reducerea numărului de documente, cât și a autorităților, prin digitalizarea sistemului și includerea lor într-un sistem informatic centralizat. Se impune de asemenea majorarea ajutorului pentru încălzirea pe lemne, complet insuficient în raport cu nevoile gospodăriilor, deși cea mai mare parte din ajutoare sunt direcționate către această formă de încălzire. O altă propunere se referă la actualizarea reglementărilor privind tariful social la energie electrică, astfel încât consumatorii să fie avertizați atunci când depășesc limita de consum până la care legea permite acordarea acestui tip de tarif.


Autorii cercetării sunt Corina Murafa, George Jiglău și Anca Sinea, experți ai Centrului pentru Studiul Democrației. Proiectul include și aspecte dintr-un studiu realizat de Deloitte România.


Policy brieful și raportul integral pot fi accesate pe siteul CSD, la adresa:

https://www.democracycenter.ro/romana/publicatii/rapoarte-de-cercetare/saracia-energetica-si-consumatorul-vulnerabil-evidente-din-romania-si-europa


Pentru mai multe informații, persoanele de contact sunt:

George Jiglău – 0740206512

Corina Murafa – 0732130466


Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD) este un think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Știinţe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcționează ca centru de cercetare acreditat. CSD a dezvoltat, de-a lungul timpului, proiecte de cercetare și analize cu precădere din perspectivă comparată, cu o importantă componentă aplicată, pe teme ca: democratizare, migraţie, etnicitate, educaţie civică, design instituțional sau comportament electoral. Colaborările noastre acoperă instituții precum Parlamentul României, Administrația Prezidențială, instituții ale administrației locale sau organizații ale societății civile. Echipa de cercetare a centrului reunește cadre didactice și de cercetare din cadrul Departamentului de Știinţe Politice al FSPAC, colaboratori de la alte facultăți din cadrul UBB, profesori din universități partenere din străinătate și studenți doctoranzi din cadrul departamentului de Științe Politice.