Impreuna cu Maria Roth, Kovacs Borbala, Viorela Telegdi-Cetri, Aron Telegdi-Cetri.


Acest articol a fost scris in cadrul proiectului CONSENT, finantat din fondurile Programului Cercetare, asociat Granturilor SEE 2014-2021 si administrat de UEFISCDI.


Covid 19 afectează bunăstarea familiilor și copiilor pretutindeni în lume. Prin pandemia declanșată, virusul atacă nu doar sănătatea persoanelor, ci și economia, comunitățile, valorile sociale și democrațiile. În plus, contextul generat de pandemie are consecințe și asupra relațiilor familiale și sociale. Sănătatea fizică a copiilor este cel mai puțin afectată în mod direct de virus. Indirect, virusul conduce însă la riscuri serioase pentru copii, care trebuie recunoscute, urmărite și abordate. Statul român a acordat prea puțină atenție impactului pe care această criză o are asupra copiilor. În pofida deselor declarații publice ale președintelui, prim-ministrului sau ale altor factori de decizie, referințele la copii sunt prezente doar în legătura cu gestionarea sistemului de învățământ. Site-ul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, respectiv site-ul www.copii.ro, administrat de același minister și destinat promovării și monitorizării drepturilor copiilor, nu conține informații privind modalitățile asistării copiilor pe timp de pandemie. În plus, modul în care ordonanțele militare menite să asigure distanțarea socială sunt formulate și puse în practică lasă mult loc pentru interpretări, cu consecințe serioase asupra drepturilor și calității vieții copiilor.



De ce ar trebui să fie vizați copiii în mod special? Deși copiii par să fie cel mai puțin afectați de virus în mod direct, copiii din România sunt printre cei mai vulnerabili cetățeni, atât pentru că nu își pot exercita drepturile în mod autonom, dar și din cauza condițiilor socio-economice în care mulți dintre ei trăiesc. Copiii sunt grupul social cu cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie și sărăcie absolute (vezi aici); fiind dependenți de adulții care îi îngrijesc și care sunt răspunzători pentru ei, dificultățile și formele de abuz ce afectează adulții din jurul lor afectează și copiii în mod direct. Condițiile de gestionare ale pandemiei, care creează numeroase presiuni suplimentare pentru mulți români, riscă să crească și mai mult dificultățile și abuzurile cu care mulți copii din România se confruntă în mod normal, respectiv să inducă dificultăți și abuzuri pentru copiii care de regulă nu se confruntă cu acestea.


De la începutul perioadei de carantina, mass media a oferit puține relatări despre modul în care copiii din România sunt afectați de reglementările în vigoare și de cumulul de factori care influențează modul de viața al tuturor în ultimele doua luni. Totuși, au fost publicate reportaje despre înrăutățirea condițiilor de locuire și de munca din centrele sociale și riscul crescut de abuzuri sexuale (aici), despre cei doi frați din Teleorman preluați de DGASPC după îmbolnăvirea ambilor părinți de Covid (aici), iar social media oferă oportunități suplimentare de a afla despre situații concrete din diverse comunități, precum dificultățile unor copii de a accesa școala online (aici). Astfel de episoade arata doar o mica parte din impactul negativ al acestei perioade asupra copiilor, dar ilustrează nevoia de a înțelege mai profund câteva dimensiuni de neocolit atunci când încercam să înțelegem problemele copiilor și soluțiile care le pot veni în ajutor.


Continuarea pe Contributors.ro.